Interviu cu Profesor Doctor HORAȚIU ROTAR despre chirurgia robotică

Experiența unui curs internațional de chirurgie robotică transorală și cervicală în Coreea de Sud

Chirurgia robotică transorală și cervicală reprezintă una dintre cele mai importante inovații tehnologice din chirurgia modernă a capului și gâtului, oferind posibilitatea realizării unor intervenții minim invazive, cu precizie crescută și traumă tisulară redusă. Dezvoltarea sistemelor robotice a permis chirurgilor să abordeze regiuni anatomice dificil accesibile prin metodele convenționale, contribuind la îmbunătățirea rezultatelor oncologice și funcționale ale pacienților.

Prof. Dr. Horațiu Rotar și Dr. Daniel Ostaș, au participat în perioada 30 martie-30 aprilie 2026 la un stagiu de ”Clinical Observership of Head and Neck Surgical Oncology”, în Departamentul de Otorinolaringologie și în cel de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială din cadrul Universității Yonsei, Seul, Coreea de Sud.

Dincolo de a fi un simplu curs tehnic, acest training internațional a reprezentat o incursiune profundă în viitorul medicinei digitale, al implantologiei și al tehnologiilor CAD/CAM utilizate în clinicile de ultimă generație, cum este și Clinica Rotar.

INTERVIU CU PROF. DR. HORAȚIU ROTAR Chirurgia robotică și viitorul stomatologiei digitale

Clinica Rotar >> Ați participat recent la un program internațional de chirurgie robotică și stomatologie digitală în Coreea de Sud. Care a fost tehnologia care v-a impresionat cel mai mult și de ce?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >>  Cel mai impresionat am fost de tehnologia robotică Da Vinci „Single-Port” și de posibilitățile acesteia de a scădea dramatic morbiditatea unor intervenții de chirurgie oncologică oro-maxilo-facială și cervicală. Am fost impresionat și de apetitul pacienților de a alege o astfel de opțiune terapeutică și, implicit, de competența chirurgicală a colegilor noștri coreeni. Am fost impresionat de tehnologiile digitale și competența profesională care permit reconstrucția completă a maxilarelor prin transplante microchirurgicale, cu tot cu implanturi dentare și lucrări dentare, așa numitele „jaw in a day”. Acestea fac ca pacientul să intre în operație cu mandibula afectată de tumoră și să iasă din operație cu o nouă mandibulă, fabricată din peroneu (fibulă), cu implanturi dentare și cu dinții artificiali fixați pe implanturile dentare. Bineînțeles că totul se potrivește corespunzător cu anatomia inițială, restaurând imediat funcțiile.

Clinica Rotar >> Pentru pacienții care aud pentru prima dată despre chirurgia robotică transorală, care sunt cele mai importante beneficii comparativ cu chirurgia clasică?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >> Chirurgia robotică transorală nu înseamnă că robotul operează singur, ci că medicul chirurg controlează, de la o consolă, instrumente foarte fine, articulate, introduse prin cavitatea orală. Sistemul robotic oferă o vedere mărită, tridimensională, și permite mișcări foarte precise în zone anatomice profunde și greu accesibile, cum sunt baza limbii, amigdala, peretele faringian sau regiunea supraglotică.

Comparativ cu chirurgia clasică, principalul beneficiu este că, în cazurile bine selectate, intervenția se poate face fără incizii externe la nivelul feței sau gâtului și fără secționarea mandibulei, așa cum era uneori necesar în abordurile clasice pentru a ajunge la tumori profunde din orofaringe. Aceasta poate însemna o recuperare mai rapidă, cicatrici absente sau mult reduse și un impact mai mic asupra aspectului fizic.

Un alt avantaj important este legat de funcțiile esențiale ale zonei operate: înghițirea, vorbirea și respirația. Prin abordul transoral, chirurgul poate trata anumite leziuni cu o agresiune mai redusă asupra țesuturilor sănătoase din jur. În multe cazuri, acest lucru poate contribui la păstrarea mai bună a funcției de deglutiție și la o reintegrare mai rapidă în viața obișnuită. Desigur, rezultatul depinde de localizarea și dimensiunea leziunii, de tipul histologic, de tratamentele asociate și de starea generală a pacientului.

Chirurgia robotică transorală nu înlocuiește chirurgia clasică în toate cazurile. Nu orice tumoră sau leziune poate fi tratată robotic. Indicația se stabilește după evaluare clinică, imagistică și oncologică, iar uneori chirurgia deschisă, radioterapia, chimioterapia, imunoterapia sau combinațiile terapeutice rămân opțiunile corecte.

Pe scurt, pentru pacientul potrivit și pentru indicația potrivită, chirurgia robotică transorală poate oferi o intervenție mai puțin invazivă, fără incizii externe, cu vizualizare excelentă pentru chirurg și cu șanse mai bune de conservare funcțională.

Clinica Rotar >> În cadrul trainingului s-a discutat mult despre precizia digitală și reducerea erorilor umane. Cum se traduce acest lucru concret în experiența și siguranța pacientului?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >> În chirurgia robotică, „precizia digitală” nu trebuie înțeleasă ca o înlocuire a judecății chirurgului, ci ca o amplificare a capacității acestuia de a vedea, de a controla și de a lucra în spații anatomice foarte înguste. Robotul nu ia decizii singur și nu operează autonom. Decizia, planificarea și fiecare mișcare importantă aparțin echipei chirurgicale.

Concret, pentru pacient, această precizie se traduce prin câteva elemente foarte importante. În primul rând, chirurgul lucrează cu o imagine tridimensională, mărită, de înaltă definiție, care permite identificarea mai clară a structurilor anatomice fine: vase de sânge, nervi, limite tumorale, planuri de disecție. În regiuni precum baza limbii, amigdala, faringele, laringele supraglotic sau spațiile cervicale profunde, această vizibilitate poate face diferența între o disecție dificilă și una mai controlată.

În al doilea rând, instrumentele robotice sunt articulate și pot realiza mișcări foarte fine, în unghiuri greu de obținut cu instrumentele clasice. Sistemul poate filtra tremorul fiziologic al mâinii și poate transforma mișcările chirurgului în gesturi mai stabile și mai precise. Pentru pacient, aceasta poate însemna un control mai bun al disecției, o agresiune mai mică asupra țesuturilor sănătoase și, în anumite cazuri, un risc redus de sângerare sau traumă inutilă.

Reducerea erorilor umane nu înseamnă eliminarea completă a riscurilor, pentru că orice intervenție chirurgicală rămâne un act complex. Înseamnă însă că sistemul robotic oferă chirurgului instrumente suplimentare pentru a lucra mai standardizat, mai ergonomic și mai controlat. Oboseala fizică a chirurgului poate fi mai mică, vizibilitatea este mai bună, iar mișcările sunt mai stabile. Toate acestea contribuie la o intervenție potențial mai sigură.

Din punct de vedere medical, siguranța pacientului nu vine doar din tehnologie, ci din combinația dintre tehnologie, selecția corectă a cazului, pregătirea echipei, respectarea protocoalelor și experiența chirurgului. Robotul este un instrument foarte performant, dar valoarea lui reală apare atunci când este integrat într-o strategie terapeutică bine gândită.

Clinica Rotar >> Coreea de Sud este considerată un lider mondial în integrarea tehnologiei în medicină. Ce practici sau sisteme ați dori să implementați și în România, în cadrul Clinicii Rotar?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >> Coreea de Sud oferă un model foarte interesant, nu doar prin faptul că utilizează tehnologie avansată, ci mai ales prin felul în care această tehnologie este integrată într-un sistem medical disciplinat, predictibil și centrat pe pacient. Ceea ce impresionează este existența robotului chirurgical și întregul ecosistem din jurul lui: selecția atentă a cazurilor, pregătirea echipei, standardizarea pașilor operatori, evaluarea rezultatelor și comunicarea clară cu pacientul.

Ceea ce ne dorim să implementăm în cadrul Clinicii Rotar și a Spitalului Medicover Cluj, este această abordare integrată. Chirurgia robotică nu trebuie privită ca o procedură spectaculoasă în sine, ci ca parte a unui traseu medical bine organizat. Pacientul trebuie evaluat corect înainte de intervenție, prin consult clinic, investigații imagistice, analiză oncologică atunci când este cazul și discuție multidisciplinară. Numai după această etapă se poate decide dacă abordul robotic este cu adevărat cea mai bună soluție.

Un alt element important este utilizarea planificării digitale. În chirurgia capului și gâtului, anatomia este complexă, iar diferențele dintre pacienți pot fi semnificative. Integrarea imaginilor CT, RMN, endoscopice și, acolo unde este necesar, a reconstrucțiilor 3D poate ajuta la înțelegerea mai precisă a cazului și la alegerea celui mai sigur traseu chirurgical.

Foarte importantă este și educația pacientului. În medicina modernă, pacientul nu trebuie să fie doar beneficiarul pasiv al unei intervenții, ci și un partener informat. Înaintea unei proceduri robotice, pacientul trebuie să înțeleagă de ce este indicată, ce alternative există, care sunt avantajele, care sunt limitele și care sunt riscurile.

La Clinica Rotar și la Spitalul Medicover Cluj, direcția pe care ne-o dorim nu este simpla achiziție a unei tehnologii, ci construirea unui program coerent de chirurgie minim invazivă și robotică în sfera oro-maxilo-facială și cervico-facială. Acest program ar trebui să includă selecția riguroasă a cazurilor, protocoale clare, echipă instruită, colaborare multidisciplinară, planificare digitală și evaluarea permanentă a rezultatelor.

Modelul pe care îl consider valoros din experiența coreeană este combinația dintre tehnologie avansată, disciplină medicală și respect pentru pacient. Aceasta este direcția pe care ne dorim să o dezvoltăm și în România: o chirurgie modernă, precisă, sigură și integrată într-un act medical complet.

Clinica Rotar >> Cât de importantă devine inteligența artificială în diagnostic și planificarea tratamentelor stomatologice moderne?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >> Inteligența artificială devine tot mai importantă în stomatologia modernă, dar trebuie înțeleasă corect: nu înlocuiește medicul, ci îl poate ajuta să analizeze mai rapid, mai obiectiv și mai complet anumite informații. Decizia medicală finală rămâne responsabilitatea clinicianului, care integrează datele imagistice, examenul clinic, istoricul pacientului, particularitățile biologice și obiectivele tratamentului.

În diagnostic, inteligența artificială este deja utilizată în special pentru analiza imaginilor: radiografii retroalveolare, ortopantomografii, CBCT, fotografii intraorale sau scanări digitale. Algoritmii pot ajuta la identificarea unor carii incipiente, pierderi osoase parodontale, leziuni periapicale, modificări ale osului, poziții dificile ale dinților incluși sau relații anatomice importante pentru implantologie. Avantajul este că pot funcționa ca un „al doilea observator”, reducând riscul ca unele detalii discrete să fie trecute cu vederea.

În planificarea tratamentelor, rolul inteligenței artificiale este la fel de promițător. În implantologie, ortodonție, protetică sau chirurgie oro-maxilo-facială, AI poate contribui la segmentarea imaginilor, identificarea structurilor anatomice, simularea unor rezultate și optimizarea fluxurilor digitale. De exemplu, în cazul implanturilor dentare, poate ajuta la evaluarea volumului osos, la raportarea față de sinusul maxilar sau canalul mandibular și la integrarea acestor informații într-un plan chirurgical digital.

Pacientul poate vedea mai clar care este problema, de ce se recomandă o anumită soluție și ce etape presupune tratamentul. Această transparență crește încrederea și ajută la luarea unei decizii informate.

Pentru medic, inteligența artificială poate aduce eficiență și standardizare. Poate reduce timpul necesar unor analize repetitive, poate ajuta la documentarea cazurilor și poate susține o comunicare mai bună între specialități. Într-o clinică modernă, AI se integrează firesc cu radiologia digitală, scanarea intraorală, planificarea implantologică, ghidurile chirurgicale, designul protetic CAD/CAM și monitorizarea evoluției în timp.

Totuși, este esențial să fim prudenți. Inteligența artificială poate greși, poate interpreta incorect imagini de calitate slabă sau poate oferi sugestii care trebuie validate clinic. De aceea, AI nu trebuie folosită ca autoritate absolută, ci ca instrument de sprijin. Calitatea actului medical depinde în continuare de judecata clinică, de responsabilitatea profesională și de relația de încredere dintre medic și pacient.

Clinica Rotar >> Din perspectiva unui medic specialist, care sunt cele mai mari provocări atunci când se implementează tehnologiile digitale și chirurgia robotică într-o clinică modernă?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >> Din perspectiva unui medic specialist, cea mai mare provocare nu este tehnologia în sine, ci integrarea ei corectă într-un act medical coerent, sigur și responsabil. Un robot chirurgical, un sistem de planificare digitală, un scanner intraoral, un software de inteligență artificială sau o platformă CAD/CAM nu aduc automat rezultate mai bune doar pentru că sunt moderne.

Prima provocare este formarea echipei. Chirurgia robotică și fluxurile digitale nu depind de o singură persoană. Este nevoie de medici, asistenți, tehnicieni, personal de sală, anesteziști, imagiști și personal administrativ care să înțeleagă noul mod de lucru. În lipsa unei echipe instruite, tehnologia poate deveni mai degrabă o sursă de dificultate decât un avantaj.

A doua provocare este curba de învățare. Orice tehnologie performantă presupune timp, antrenament și experiență acumulată progresiv. În chirurgia robotică, medicul trebuie să se obișnuiască nu doar cu instrumentele, ci și cu o altă ergonomie, o altă percepție a spațiului operator și o altă coordonare cu echipa.

O altă provocare importantă este selecția corectă a cazurilor. Nu orice pacient are indicație pentru chirurgie robotică și nu orice tratament devine mai bun dacă este digitalizat. Uneori, soluția clasică rămâne cea mai sigură, mai rapidă sau mai potrivită.

Din punct de vedere practic, trebuie luate în calcul și costurile. Tehnologiile digitale și robotice presupun investiții mari în echipamente, mentenanță, consumabile, training și timp de lucru. O clinică modernă trebuie să găsească un echilibru între inovație, sustenabilitate economică și accesibilitatea tratamentului pentru pacient.

O provocare subtilă, dar esențială, este comunicarea cu pacientul. Pacienții pot avea impresia că un tratament robotic sau digital este automat lipsit de riscuri, mai rapid sau garantat superior. De aceea, medicul trebuie să explice onest avantajele, limitele, alternativele și riscurile.

Pentru colegii medici, aș spune că provocarea majoră este menținerea unui echilibru corect între entuziasmul pentru inovație și rigoarea clinică. Tehnologia trebuie validată prin rezultate, prin siguranță, prin funcție, prin calitatea vieții pacientului și prin urmărire pe termen lung.

Implementarea tehnologiilor digitale și a chirurgiei robotice într-o clinică modernă presupune mult mai mult decât achiziția unor echipamente. Presupune formare, protocoale, selecție corectă a cazurilor, echipă multidisciplinară, comunicare responsabilă și evaluarea permanentă a rezultatelor.

Clinica Rotar >> Coreea de Sud este considerată un lider mondial în integrarea tehnologiei în medicină. Ce practici sau sisteme ați dori să implementați și în România, în cadrul Clinicii Rotar?Chirurgia minim invazivă este tot mai căutată de pacienți. Cum contribuie tehnologia robotică la o recuperare mai rapidă și la un confort postoperator mai bun?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >> Chirurgia minim invazivă este căutată de pacienți pentru că răspunde unei nevoi firești: tratamentul bolii cu un impact cât mai redus asupra organismului, asupra aspectului fizic și asupra funcțiilor normale. În chirurgia capului și gâtului, acest lucru este cu atât mai important, deoarece vorbim despre zone implicate direct în respirație, înghițire, vorbire, fizionomie și viață socială.

Tehnologia robotică poate contribui la o recuperare mai rapidă prin faptul că permite, în cazuri bine selectate, aborduri chirurgicale mai puțin traumatizante. În chirurgia robotică transorală, de exemplu, accesul la anumite leziuni ale orofaringelui, bazei limbii, amigdalelor sau laringelui supraglotic se poate face prin cavitatea orală, fără incizii externe și fără aborduri largi prin țesuturile gâtului.

Un alt element important este precizia disecției. Sistemul robotic oferă chirurgului o imagine tridimensională, mărită, de înaltă definiție, precum și instrumente articulate, capabile de mișcări fine în spații anatomice înguste. Acest lucru permite o separare mai atentă a țesuturilor, cu respectarea structurilor importante din jur. În practică, acest lucru poate însemna mai puțină inflamație postoperatorie, mai puțină durere și o reluare mai rapidă a funcțiilor normale.

Pentru pacient, confortul postoperator este legat nu doar de dimensiunea inciziei, ci și de păstrarea funcției. În chirurgia transorală robotică, unul dintre obiectivele importante este conservarea cât mai bună a înghițirii, vorbirii și respirației. Dacă țesuturile sănătoase sunt protejate mai bine, pacientul poate avea o recuperare funcțională mai rapidă și o reintegrare mai ușoară în viața de zi cu zi. În anumite cazuri, se poate reduce și necesitatea unor proceduri suplimentare de acces, cum ar fi inciziile externe extinse sau osteotomiile mandibulare.

În chirurgia cervicală robotică, beneficiul poate fi și de ordin estetic. Unele aborduri robotice permit plasarea inciziilor în zone mai puțin vizibile, cum ar fi regiunea retroauriculară sau linia părului, în locul unei cicatrici cervicale clasice.

Este însă foarte important să transmitem un mesaj echilibrat: chirurgia robotică nu garantează automat o recuperare mai ușoară în orice caz. Rezultatul depinde de diagnostic, extensia bolii, localizare, starea generală a pacientului, tratamentele asociate și experiența echipei. Există situații în care chirurgia clasică rămâne cea mai sigură și mai corectă opțiune.

Din perspectiva medicului, recuperarea mai rapidă apare atunci când tehnologia permite reducerea morbidității de abord, control mai bun al disecției, hemostază atentă, protejarea structurilor funcționale și respectarea principiilor oncologice sau reconstructive. Nu este vorba despre o intervenție „mai simplă”, ci despre o intervenție mai fin controlată.

Clinica Rotar >> Coreea de Sud este considerată un lider mondial în integrarea tehnologiei în medicină. Ce practici sau sisteme ați dori să implementați și în România, în cadrul Clinicii Rotar?După această experiență internațională, cum vedeți viitorul stomatologiei și al chirurgiei oro-maxilo-faciale în următorii 10 ani?

Dr. Prof. Horatiu Rotar >>  În următorii 10 ani, stomatologia și chirurgia oro-maxilo-facială vor deveni tot mai integrate, mai digitale și mai personalizate. Nu cred că viitorul va însemna doar apariția unor echipamente spectaculoase. Viitorul va însemna mai ales schimbarea modului în care diagnosticăm, planificăm, tratăm și urmărim pacienții.

În stomatologie, fluxurile digitale vor deveni probabil standardul de lucru: scanare intraorală, radiologie 3D, planificare implantologică digitală, ghiduri chirurgicale, design protetic CAD/CAM și monitorizarea rezultatelor în timp. Pentru pacient, acest lucru va însemna tratamente mai predictibile, mai bine explicate vizual și, în multe situații, mai rapide. Pentru medic, va însemna o capacitate mai mare de a anticipa dificultățile și de a reduce improvizația.

În chirurgia oro-maxilo-facială, cred că vom vedea o dezvoltare importantă a chirurgiei minim invazive, a chirurgiei robotice și a planificării virtuale. Intervențiile complexe din regiunea capului și gâtului vor fi tot mai mult pregătite pe baza imaginilor CT, RMN, CBCT, scanărilor faciale și intraorale, cu reconstrucții tridimensionale și simulări preoperatorii. În reconstrucția osoasă, în traumatologie, în oncologie și în chirurgia implantologică avansată, această planificare va permite tratamente mai precise și mai adaptate anatomiei fiecărui pacient.

În chirurgia robotică, direcția va fi către instrumente mai fine, acces mai bun în spații anatomice dificile și integrare cu navigația, imagistica și planificarea digitală. În chirurgia transorală și cervicală, acest lucru poate însemna intervenții mai puțin invazive, cu impact funcțional și estetic mai redus, mai ales în cazurile oncologice sau în patologia profundă a capului și gâtului.

Cred, de asemenea, că medicina va deveni mai multidisciplinară. Cazurile complexe nu vor mai putea fi rezolvate izolat, de un singur specialist. Chirurgul oro-maxilo-facial va colabora tot mai strâns cu medicul stomatolog, ortodontul, proteticianul, radiologul, oncologul, anatomopatologul, specialistul ORL, anestezistul, tehnicianul dentar și bioinginerul.

Pentru pacienți, viitorul ar trebui să aducă tratamente mai sigure, mai precise și mai bine adaptate nevoilor individuale. Vom vorbi tot mai mult despre funcție, estetică, calitatea vieții, timp de recuperare și monitorizare pe termen lung. Succesul nu va mai fi definit doar prin faptul că o intervenție a fost realizată tehnic corect, ci prin modul în care pacientul se recuperează, se alimentează, vorbește, arată, se simte și revine la viața normală.

Pentru România, provocarea va fi să integrăm aceste tehnologii într-un mod responsabil și sustenabil. Avem medici foarte bine pregătiți, dar este nevoie de investiții, training, echipe multidisciplinare, protocoale clare și centre care să poată dezvolta programe coerente, nu doar proceduri izolate. Viitorul nu aparține clinicilor care cumpără tehnologie, ci celor care reușesc să o transforme într-un sistem medical sigur, eficient și centrat pe pacient.

Contactează-ne pentru o programare și află cum putem avea grijă împreună de sănătatea dentară a celor mici.

Programează-te acum!

Dacă ați fost mulțumiți de experiența în clinca noastră, ne-ar bucura să ne lăsați un review pe Google. Feedback-ul vostru ne ajută să creștem!

⭐ Lasă un Review pe Google